Persoana trebuie să fie plasată în centrul de îngrijire

Care sunt nevoile majore ale persoanelor cu demență?

Nevoile persoanelor cu demență sunt complexe și diferite de la individ la individ. Acestea pot fi repartizate în cinci categorii majore: informații, controlul simptomelor, activitate și participare, relații sociale și autonomie și independență. Este evident că nevoile pacientului cu demență sunt strâns legate de calitatea vieții acestuia. Intervențiile care răspund nevoilor persoanelor cu demență contribuie la îmbunătățirea calității vieții lor.

Un senior nefericit și în jurul ei, în text, cele cinci tipuri de nevoi ale persoanelor cu demență. Tipurile sunt informarea, controlul simptomelor, relaționarea socială, activitatea și participarea, autonomia și independența.
Patru tipuri majore de nevoi
Pictogramă bec

Satisfacerea nevoilor îmbunătăţeşte calitatea vieţii

Nevoile se schimbă în cursul demenței

Formă Informație Treatament & îngrijire Psihosocial Fizic
Ușoară Boală Prognostic Servicii disponibile Sprijin financiar Directive prealabile Medicație antidemențială Intervenții non-farmacologice Tehnologie asistivă Comorbidități Activitate Implicare Sentimentul de a se simți util Scop Exerciții
Moderată Servicii disponibile Ajutor pentru tranziții Ajutoare pentru memorie Asistență ADL Managementul comportamentului Mobilitate Îngrijirea de sine Siguranță Tehnologie de asistență Activităţi Suport emoțional Contact social Relaţii interpersonale Acceptare Păstrarea identității Suport spiritual Asistență medicală de bază Nutriție Exerciții
Severă  

Bunăstarea fizică
 Managementul durerii

Consolare
 Siguranță
 Suport

Asistență medicală de bază
 Igienă
 Nutriție
 Somn
Un senior fericit, înconjurat de, în text, cele cinci tipuri de nevoi ale persoanelor cu demență și modul în care acestea pot fi îndeplinite pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Informațiile pot fi obținute prin educație cu privire la diagnostic, prognoză și ajutor disponibil. Controlul simptomelor poate fi asigurat prin tratament farmacologic și intervenții non-farmacologice. Relaționarea socială poate fi împlinită prin companie, relații încrezătoare și sentimentul de apartenență. Activitatea și participarea pot fi îndeplinite având un rol, fiind utile, prin activități de petrecere a timpului liber și activitate fizică. Autonomia și independența pot fi îndeplinite prin strategii compensatorii, asistență cu ADL și tehnologie de asistență.
Satisfacerea nevoilor îmbunătățește calitatea vieții

Oamenii cu demență pot participa la luarea deciziilor?

Capacitatea de a identifica o alegere și de a o face rezonabilă nu este afectată în stadiul de demență ușoară. Cu toate acestea, aprecierea complexă, raționamentul și înțelegerea sunt deja compromise. Capacitatea de a oferi un consimțământ complex scade rapid în timp. Acest lucru arată că persoanele cu demență trebuie să fie implicate în luarea deciziilor într-un stadiu incipient. Mai mult, deciziile și alegerile trebuie prezentate într-un mod simplu, ușor de înțeles și pas cu pas.

Diagrama cu bare descrie capacitatea de luare a deciziilor a persoanelor cu demență. Când vine vorba de recunoașterea alegerilor, aproape toți oamenii sunt pe deplin competenți, doar aproximativ cinci la sută sunt competenți la limită. Când vine vorba de aprecierea consecințelor, aproape 65% sunt pe deplin competenți, 15% sunt competenți la limită și 20% sunt incompetenți. Atunci când se compară alternativele, aproximativ 70% sunt pe deplin competenți, 30% sunt competenți la limită. Cu toate acestea, când vine vorba de cântărirea riscurilor și beneficiilor, doar aproximativ 20% sunt competenți la limită, în timp ce restul de 80% sunt incompetenți.
Capacitatea persoanelor de luare a deciziilor

Care sunt nevoile majore ale îngrijitorilor informali?

Nevoile îngrijitorului informal
Nevoile îngrijitorului informal

Nevoile majore ale îngrijitorilor (familiali) ai persoanelor cu demență includ informații (despre diagnostic, prognostic, opțiuni de tratament și servicii disponibile, organizare și finanțare a îngrijirii), strategii pentru a face față comportamentelor cu probleme ale persoanei cu demență (apatie, agresivitate, iritabilitate și altele), modalități de a face față propriilor emoții dificile (furie, tulburări, singurătate, durere, depresie), sfaturi pentru gestionarea schimbării rolurilor și relațiilor (sarcini noi, conflict de rol, pierderea reciprocității și apropierii) și antrenament în comunicare.

Satisfacerea nevoilor complexe necesită un plan de îngrijire

Nevoile nu apar toate la un moment dat și se schimbă considerabil pe parcursul demenței. Intervențiile trebuie planificate și coordonate pentru a ajunge la punctul de nevoie și a profita de sinergii. În mod ideal, profesioniștii implicați ar trebui să lucreze împreună pentru a crea un plan individual de îngrijire care să ia în considerare nevoile individuale legate de sex, etnie, vârstă, nivel de educație, stilul de viață anterior și sănătatea fizică. Echipa de îngrijire ar trebui să fie condusă de un medic (de exemplu medicul de familie), asistent medical sau asistent social.

Pictogramă bec

Satisfacerea nevoilor complexe necesită o echipă și un plan

Colaborarea se plătește

Lucrul în echipă necesită eforturi și timp suplimentar pentru profesioniști, dar este probabil să se plătească în termeni de eficacitate mai mare a tratamentului, mai puțin necesar de vizite repetate și de gestionare a crizelor și o mai mare satisfacție a tratamentului din partea persoanelor cu demență și îngrijitori. Lucrul împreună oferă beneficii tuturor celor implicați.

Citirea ulterioară

  • Hancock GA, Woods B, Challis D, Orrell M. The needs of older people with dementia in residential care. Int J Geriatr Psychiatry 21: 43-49, 2006  
  • Hansen A, Hauge S, Bergland A. Meeting psychosocial needs for persons with dementia in home care services – a qualitative study of different perceptions and practices among health care providers. BMC Geriatr 17: 211, 2017          
  • Kerpershoek L, de Vugt M, Wolfs C, Woods B, Jelley H, Orrell M, Stephan A, Bieber A, Meyer G, Selbaek G, Handels R, Wimo A, Hopper L, Irving K, Marques M, Goncalves-Pereira M, Portolani E, Zanetti  O and Verhey F. "Needs and quality of life of people with middle-stage dementia and their family carers from the European Activcare Study. When informal care alone may not suffice." Aging Ment Health 25: 1-6, 2017
  • Khanassov V, Vedel I. Family physician-case manager collaboration and needs of patients with dementia and their caregivers: a systematic mixed studies review. Ann Fam Med 14: 166-177, 2016
  • Miranda-Castillo C, Woods B, Orrell M. The needs of people with dementia living at home from user, caregiver and professional perspectives: a cross-sectional survey. BMC Health Serv Res 13:43, 2013.
  • Rosa E, Luissignoli G, Sabbatini F, Chiappa A, Di Cesare S, Lamanna L, Zanetti O. Needs of caregivers of the patients with dementia. Arch Gerontol Geriatr 51: 54-58, 2010
  • Schmid R, Eschen A, Rüegger-Frey B, Martin M. Instruments for comprehensive needs assessment in individuals with cognitive complaints, mild cognitive impairment or dementia: a systematic review. Int J Geriatr Psychiatry 27: 329-341, 2011
  • Shuman SB, Hughes S, Wiener JM, Gould E. Research on care needs and supportive approaches for persons with dementia. Washington, US Department of Health & Human Services 2017
  • Van der Roest, HG, Meiland FJ, Comijs HC, Derksen E, Jansen AP, van Hout HP, Jonker C. and Dröes RM. What do community-dwelling people with dementia need? A survey of those who are known to care and welfare services. Int Psychogeriatr 21: 949-965, 2009
  • Von Kutzleben M, Schmid W, Halek M, Holle B and Bartholomeyczik S. Community-dwelling persons with dementia: What do they need? What do they demand? What do they do? A systematic review on the subjective experiences of persons with dementia. Aging Ment Health 16: 378-390, 2012