Terapii non-farmacologice
Tratamentele farmacologice actuale contribuie puțin la calitatea vieții persoanelor cu demență. Acestea trebuie să fie completate de intervenții non-farmacologice care au potențial de îmbunătățire sau menținere a calității vieții:
- consolidarea sau stabilizarea capacității funcționale
- compensarea dificultăților
- reducerea barierelor
- îmbunătățirea comunicării
- reducerea modificărilor de comportament
- asigurarea unui mediu sigur și de susținere
- asigurarea stării de bine fizic, psihologic și spiritual
Este important de menționat că simptomele demenței, în special modificările de comportament (de exemplu, apatie, agitație, iritabilitate, hiperactivitate) sunt adesea cauzate de nevoi nesatisfăcute, stiluri de comunicare necorespunzătoare, singurătate și plictiseală – de ex. prin cauze care pot fi modificate.
Ce tipuri de intervenții non-farmacologice sunt disponibile?
Opt forme majore de intervenții non-farmacologice pot fi diferențiate în funcție de țintele și strategiile respective.
Intervenții axate pe funcțiile cognitive
Stimulare cognitivă: implicarea într-o serie de activități și discuții, de obicei sub forma unor sesiuni de grup conduse de un coordonator instruit și care vizează îmbunătățirea generală a funcționării cognitive și sociale.
Training cognitiv: practică ghidată pe un set de sarcini care vizează funcții cognitive specifice, cum ar fi memoria, viteza de procesare a informațiilor sau abilitatea vizuo-spaţială. Pregătirea cognitivă poate include învățarea strategiilor de memorare (mnemonice) și poate fi oferită în sesiuni individuale sau de grup.
Reminiscenţă: reamintirea evenimentelor din viața unei persoane; de obicei implică întâlniri săptămânale de grup în care participanții sunt încurajați să vorbească despre evenimente din trecut, adesea asistate de ajutoare precum fotografii, muzică sau obiecte casnice. „Cărțile de viață” sunt colecții individuale ale evenimentelor importante care folosesc fie un suport tradițional fie unul electronic.
Logopedie și terapie lingvistică: instruirea abilităților de vorbire și limbaj pentru îmbunătățirea comunicării verbale și neverbale.
Intervenții axate pe funcționalitate
Reabilitare cognitivă: o abordare individualizată în care sunt identificate obiective relevante personal, iar terapeutul lucrează cu persoana și familia lui pentru a dezvolta strategii pentru atingerea acestor obiective, dezvoltarea și implementarea strategiilor compensatorii este o caracteristică cheie.
Terapie ocupaţională: abordează toate domeniile principale ale ocupației umane, inclusiv activități de bază și complexe ale vieții de zi cu zi, educație, activități legate de muncă sau gospodărie, jocul și timpul liber și interacțiunea socială. Terapeuții ocupaționali susțin oamenii să rămână activi și independenți în performanțele cotidiene cât mai mult timp, inclusiv întreținerea locuinței, pregătirea alimentelor, cumpărăturile, mobilitatea comunității, managementul financiar și comunicarea. Terapia ocupațională poate profita de dispozitivele tehnologice de asistare.
Tehnologie asistativă: Obiectivele sunt menținerea unui mediu sănătos și sigur, permit persoanelor cu demență să trăiască independent, reducerea stresului și povara îngrijitorilor informali, menținerea persoanelor cu demență în formă cognitivă, îmbunătățirea calității vieții și amânarea instituționalizării. Tipurile de tehnologie pentru persoanele cu demență includ dispozitive de siguranță, memory aids, instrumente de interacțiune, dispozitive zilnice de susținere a sarcinilor, tehnologii terapeutice, instrumente de susținere a activității de agrement și programe de formare pentru profesioniști. Realitatea virtuală și realitatea augmentată reprezintă un domeniu important în evoluție.
Modificarea mediului: Proiectarea și adaptările prietenoase pentru demență pot implica iluminare, suprafețe de mers, scări, scaune, familiaritatea mediului, aranjarea obiectelor, gestionarea sunetului și indicii care susțin orientarea.
Intervenții axate pe comportament
Modificarea comportamentului: modificarea circumstanțelor sau evenimentelor care declanșează comportamentul țintă, consolidarea comportamentului dorit, stabilirea rutinelor comportamentale, tehnici de relaxare și predarea abilităților de comunicare.
Terapia cognitive-comportamentală: această tehnică este utilizată pentru a reduce depresia și anxietatea la persoanele cu demență. Accentul nu este pus pe modificarea gândurilor disfuncționale, ci pe introducerea unor activități semnificative și plăcute.
Intervenții axate pe emoții
Muzicoterapie, dans terapie, art terapie: ascultarea sau redarea muzicii; activități creative;
Validare: empatie și recunoașterea viziunii subiective ale persoanelor cu demență;
Aromaterapie, stimulare multisenzorială: utilizarea uleiurilor esențiale pentru promovarea relaxării și somnului; abordarea simțurilor prin iluminare, culori, atingere, parfumuri și sunete.
Intervenții focalizate pe mişcare fizică
Exerciţii fizice; în funcție de capacitatea fizică a persoanei cu demență; obiectivul este de cinci ori 30-45 minute activitate moderată care implică exerciții de rezistență, flexibilitate și echilibru.
Intervenții axate pe îngrijitori
Grupuri de sprijin pentru îngrijitori: vizează îmbunătățirea capacității îngrijitorului de a face față demenței. De obicei, astfel de programe combină informații despre demență cu rezolvarea problemelor practice, în special în ceea ce privește comportamentele schimbate, managementul stresului, consultanță legală și financiară.
În ce stadiu al demenței trebuie utilizate intervenții non-farmacologice?
Diferitele tipuri de intervenții non-farmacologice pot fi cele mai potrivite în stadiile specifice ale demenței. În stadiul demenței ușoare, intervențiile care vizează cogniția și activitățile sunt cele mai utile. În stadiul demenței moderate, sunt indicate intervențiile care se concentrează asupra comportamentului. În stadiul demenței severe, sunt necesare cele mai multe intervenții non-farmacologice care încearcă să îmbunătățească starea de bine. Activitatea fizică, tehnologiile asistive și intervențiile centrate în îngrijire sunt esențiale în toate etapele.
Eficacitatea intervenţiilor nefarmacologice
Intervenţii focusate pe cogniţie
Stimulare cognitivă
Studii multiple au oferit dovezi consistente că programele de stimulare cognitivă aduc beneficii asupra cogniției persoanelor cu demență ușoară până la moderată, mai mult decât beneficiile aduse de tratamentul medicamentos. Acest beneficiu a fost menținut până la trei luni după încheierea tratamentului. Au fost, de asemenea, raportate îmbunătățiri ale calității vieții și bunăstării auto-raportate, precum și asupra evaluărilor personalului în ceea ce privește comunicarea și interacțiunea socială. Stimularea cognitivă nu a generat îmbunătățiri în ceea ce privește starea de spirit, activitățile din viața de zi cu zi, comportamentele sau starea îngrijitorului familial. S-a descoperit că formele de stimulare cognitivă bazate pe computer sunt la fel de eficiente ca și formatele tradiționale.
Training cognitiv
La persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, formarea cognitivă bazată pe computer s-a dovedit a produce efecte mici până la moderate asupra cogniției, atenției și memoriei globale. La persoanele cu demență, au existat doar efecte slabe asupra capacității cognitive generale. Lipsa beneficiilor semnificative demonstrabile derivate din antrenamentul cognitiv se poate datora problemelor metodologice. În special, unele beneficii nu pot fi surprinse prin măsurarea rezultatelor disponibile.
Reminiscenţă
La persoanele cu demență terapia prin reminiscență a avut un efect mic asupra funcțiilor cognitive și un efect moderat asupra simptomelor depresive. Persoanele vârstnice instituționalizate cu demență au prezentat o îmbunătățire mai mare a simptomelor depresive decât persoanele care locuiesc în comunitate.
Logopedie și terapie lingvistică
Persoanele cu variante lingvistice ale demenței frontotemporale (afazie primară non-fluentă, demență semantică) pot beneficia de logoterapie pentru a-i ajuta să se adapteze la dificultățile lor de limbă și să adopte modalități alternative de comunicare. La persoanele cu afazie primară nonfluentă, o perioadă de 11 luni de logopedie săptămânală a fost asociată cu o conservare relativă a capacității de fluenţă verbală.
Intervenții axate pe funcționalitate
Reabilitare cognitivă
La persoanele cu demență ușoară până la moderată, opt ședințe individuale de reabilitare cognitivă, oferite de un terapeut profesionist special instruit, au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește performanțele obiectivelor predefinite personal relevante.
Terapie ocupaţională
Majoritatea studiilor randomizate controlate sugerează că terapia ocupațională are efecte pozitive asupra activităților de viață de zi cu zi și asupra calității vieții persoanelor cu demență, îmbunătățind, de asemenea, abilitățile acestora. În îngrijirea rezidențială, furnizarea de activități semnificative individualizate persoanelor cu demență reduce modificările de comportament.
Tehnologie asistivă
În ceea ce privește evaluarea tehnologiilor de asistență, există puține studii care au inclus cu demență, intervențiile au fost de obicei reduse, și nu există studii randomizate. Majoritatea acestor studii au testat dispozitive care înregistrează activitățile de zi cu zi, monitorizează siguranța și asistența medicală. Acestea includ dispozitivele de localizare, distribuitoarele automate de medicamente, iluminatul automat, telefoanele mobile simplificate și telecomenzile TV. Există dovezi puternice pentru utilizarea dispozitivelor de monitorizare pe timp de noapte (alarme de coborâre din pat, sisteme de alarmă, dispozitive de urmărire, lumini de noapte automate, brățări cu tele-asistență) pentru a reduce incidența căderilor și ieșirilor nesupravegheate din locuință. Dispozitivele mai sofisticate pot fi confuze și iritante pentru persoanele cu tulburări cognitive.
Modificarea mediului
Iată câteva exemple: Eliminarea obiectelor inutile, simplificarea mediului, etichetarea obiectelor, utilizarea contrastului culorilor și plasarea la îndemână a anumitor obiecte reduce necesitatea de ajutor în desfășurarea activităților zilnice și favorizează independența. Reducerea zgomotului poate reduce comportamentele nedorite. De asemenea, luarea meselor la domiciliu și un aranjament personalizat crește aportul de alimente și interacțiunile sociale. Utilizarea imaginilor ca modele și furnizarea de cupe colorate poate susține îngrijirea orală. Săgețile și semnele cu cuvântul „toaletă” și o imagine pot fi eficiente în direcționarea persoanelor cu demență pentru a intra și utiliza independent toaleta.
Intervenții axate pe comportament
Managementul comportamentului
Managementul comportamentului are un potențial de reducere a comportamentelor modificate16. Într-un studiu în comunitate, s-a constatat îmbunătățirea tulburărilor de comportament și sporirea încrederii îngrijitorilor în gestionarea comportamentului, precum și bunăstarea emoțională îngrijitorilor precum și povara emoţională resimțită de aceștia. Strategii în ceea ce privește managementul comportamentului care au înregistrat rezultate pozitive la persoanele cu demență frontotemporală au inclus: simplificarea situațiilor sociale, reducerea zgomotului și supra-stimulării, eliminarea accesului la contexte problematice (de exemplu, cărți de credit), indicii corespunzătoare, introducerea de jocuri și hobby-uri vechi, terapie ocupațională și terapie muzicală.
Tratament cognitiv-comportamental
S-a constatat că aceste tratamente psihologice reduc simptomele depresiei și anxietății la persoanele cu demență.
Intervenții axate pe emoție
Muzicoterpie
La persoanele cu demență, terapia prin muzică s-a dovedit utilă în reducerea depresiei, creșterea interacțiunilor sociale, ameliorarea tulburărilor de comportament și menținerea abilităților perceptive-motorii. Muzicoterapia poate reduce simptomele depresive și poate atenua anxietatea și stresul.
Aromaterapie
La persoanele cu demență, aromaterapia a fost utilizată pentru a reduce modificările de comportament, îmbunătățirea somnului și creșterea motivației. Rezultatele studiilor clinice sunt irelevante.
Validarea
Dovada privind validarea este irelevantă. Unele studii au putut demonstra o reducere a tulburărilor de comportament și a simptomelor depresive. Nu au existat efecte asupra capacității cognitive sau a activităților zilnice.
Stimulare multisenzorială
Stimularea multisenzorială are efecte pozitive asupra comportamentelor și stării de spirit schimbate în timpul și imediat după sesiuni. Sunt discutabile beneficiile pe termen lung și generalizarea în alte medii, precum și efectele asupra cogniției și abilităților funcționale.
Intervenții focalizate pe exerciţiul fizic
Exercițiul fizic îmbunătățește starea fizică a participanților și este asociat cu epuizarea îngrijitorului din cauza modificărilor de comportament23. Activitatea fizică are, de asemenea, un efect semnificativ asupra capacității persoanelor cu demență de a desfășura activități cotidiene.
Intervenții orientate spre îngrijire
Participarea la grupuri de sprijin conduse de profesioniști îmbunătățește starea de spirit a îngrijitorilor și reduce povara îngrijirii. Aceste efecte durează până la 3 luni de la încheierea programului. Educarea îngrijitorilor în tehnici de modificare a comportamentului poate reduce tulburările de comportament la persoanele cu demență. Factorii care sunt asociați cu succesul grupurilor de îngrijitori includ fundamentarea teoretică a intervenției, rolul activ al participanților, spațiul pentru probleme individuale și concentrarea pe gestionarea comportamentelor schimbate.
Referințe și lecturi suplimentare
- Arntzen C, Holthe T, Jentoft R. Tracing the successful incorporation of assistive technology into everyday life for younger people with dementia and family carers. Dementia (London) 15: 646-662, 2014
- Bahar-Fuchs A, Clare L, Woods B. Cognitive training and cognitive rehabilitation for mild to moderate Alzheimer's disease and vascular dementia (Review). Cochrane Database Syst Rev CD003260, 2013
- Barton C, Ketelle R, Merrilees J, Miller B. Management of behavioral symptoms in frontotemporal and other dementias. Curr Neurol Neurosci Rep 16:14, 2016
- Chien LY, Chu H, Guo JL et al. Caregiver support groups in patients with dementia: a meta analysis. Int J Geriatr Psychiatry 26: 1086-1098, 2011
- Clare L, Linden DEJ, Woods RT et al. Goal-oriented cognitive rehabilitation for people with early-stage Alzheimer disease: A single-blind randomized controlled trial of clinical efficacy. Am J Geriatr Psychiatry 18: 928-39, 2010
- Dickson K, Lafortune L, Kavanagh J, et al. Non-drug treatments for symptoms in dementia: an overview of systematic reviews of non-pharmacological interventions in the management of neuropsychiatric symptoms and challenging behaviours in patients with dementia. London: Policy Innovation Research Unit, 2012
- Evans J, Brown M, Coughlan T, et al. A systematic review of dementia focused assistive technology. In: Kirosu M (editor) Human-Computer Interaction: Interaction Technologies. Cham: Springer 406-417, 2015
- Farrajota L, Maruta C, Maroco J, et al. Speech therapy in primary progressive aphasia: a pilot study. Dement Geriatr Cogn Disord Extra 2: 321-331, 2012
- Forbes D, Forbes SC, Blake CM, et al. Exercise programs for people with dementia. Cochrane Database Syst Rev CD006489, 2015
- Forrester LT, Maayan N, Orrell M et al. Aromatherapy for dementia. Cochrane Database Syst Rev CD003150, 2014
- García-Casal JA, Loizeau A, Csipke E, et al. Computer-based cognitive interventions for people living with dementia: a systematic literature review and meta-analysis. Aging Ment Health 21: 454-467, 2017
- Gitlin LN, Winter L, Hodgson MPD, Hauck WW. A biobehavioral home-based intervention and the well-being of patients with dementia and their caregivers. The COPE randomized trial. JAMA 304: 983-99, 2010
- Hill NTM, Mowszowski L, Naismith SL, et al. Computerised cognitive training in older adults with mild cognitive impairment or dementia: A systematic review and meta-analysis. Am J Psychiatry 174: 329-340, 2017
- Huang HC, Chen YT, Chen PY et al. Reminiscence therapy improves cognitive functions and reduces depressive symptoms in elderly people with dementia: A meta-analysis of randomized controlled trials. J Am Med Dir Assoc 16: 1087-1094, 2015
- Ienca M, Fabrice J, Elger B, et al. Intelligent assistive technology for Alzheimer's disease and other dementias: a systematic review. J Alzheimer's Dis 56: 1301 – 1340, 2017
- Kortte KB, Rogalski EJ. Behavioural interventions for enhancing life participation in behavioural variant frontotemporal dementia and primary progressive aphasia. Int Rev Psychiatry 25: 237-245, 2013
- Neal M, Briggs M. Validation therapy for dementia. Cochrane Database Syst Rev CD001394, 2003
- Ojagbemi A, Owolabi M. Do occupational therapy interventions improve quality of life in persons with dementia? A meta-analysis with implications for future directions. Psychogeriatrics 17: 133-141, 2017
- Parker D, Mills S, Abbey J. Effectiveness of interventions that assist caregivers to support people with dementia living in the community: a systematic review. Int J Evid Based Healthc 6: 137-172, 2008
- Rao AK, Chou A, Bursley B, et al. Systematic review of the effects of exercise on activities of daily living in people with Alzheimer's disease. Am J Occup Ther 68:50-56, 2014
- Sánchez A, Millán-Calenti JC, Lorenzo-López L, Maseda A. Multisensory stimulation for people with dementia: a review of the literature. Am J Alzheimer's Dis Other Demen 28: 7-2013
- Smallfield S. Supporting adults with Alzheimer's disease and related major neurocognitive disorders and their caregivers: effective occupational therapy interventions. Am J Occup Ther 71: 7105170010p1-p4, 2017
- Tay KW, Subramaniam P, Oei TP. Cognitive behavioural therapy can be effective in treating anxiety and depression in persons with dementia: a systematic review. Psychogeriatrics 19: 264-275, 2019
- Travers C, Brooks D, Hines S, et al. Effectiveness of meaningful occupation interventions for people living with dementia in residential aged care: a systematic review. JBI Database System Rev Implement Rep 14: 163-225, 2016
- Van-der-Steen JT, van-Soest-Poortvliet MC, van-der-Wouden JC, et al. Music-based therapeutic interventions for people with dementia. Cochrane Database Syst Rev CD003477, 2017
- Voigt-Radloff S, Ruf G, Vogel A, et al. Occupational therapy for elderly. Evidence mapping of randomised controlled trials from 2004-2012. Z Gerontol Geriatr 48: 52-72, 2015
- Woods B, Aguirre E, Spector AE, Orrell M. Cognitive stimulation to improve cognitive functioning in people with dementia (Review). Cochrane Database Syst Rev CD005562, 2012
- Zeng Z, Deng YH, Shuai T, et al. Effect of physical activity training on dementia patients: a systematic review with a meta-analysis. Chin Nurs Res 3: 168-175, 2016